Ți-ar plăcea să fii programator? Am auzit că oamenii din IT sunt plătiți baban.😁

Eu însă îți propun un alt fel de programare și un alt mod de plată.

În cabinet, folosesc des „metafora programatorului”. Imaginează-ți că ești un laptop. Sau un calculator, alege ce variantă te flatează.

Ca orice computer, ai un hard-disk. La început, era aproape gol: doar programul de bază, cel de supraviețuire.

Apoi au apărut alți „programatori”: părinți, profesori, bunici, oameni importanți din viața ta.

Unul ți-a instalat programul de frică.

Altul — programul de insuficiență.

Cineva a venit cu programul de conformare.

Altcineva cu cel de limitare, de neputință, de neîncredere, de „nu ești destul”.

Desigur, au instalat și programe bune — dar nu acelea îți pun ție bețe în roate.

Așa că, dintr-odată, te-ai trezit cu hard-diskul plin.

Și nu doar plin — ci și fragmentat. Cu programe care pornesc singure, de parcă au viață proprie.

Unele rulează în fundal și îți consumă toată memoria emoțională.

Altele se blochează exact când ai nevoie de ele.

Și, ca să fie tabloul complet, nici măcar nu mai știi cine ți le-a pus acolo.

Asta e vestea mai puțin plăcută:

trăiești, de multe ori, nu viața ta, ci viața programelor tale.

Și acum vine vestea bună — cea care merită toți banii IT-ului:

Poți deveni propriul tău programator. Ce zici? Sună bine?

Poți să intri în „Control Panel” și să faci marea revizie interioară:

– dezinstalezi programele care nu îți mai servesc;

– rescrii ce e învechit;

– instalezi ce ai nevoie acum, în versiunea ta actuală;

– pui un antivirus emoțional serios, ca să nu mai intre orice virus al criticii, al fricii sau al vinovăției.

Iar dacă tot ești în Control Panel, merită instalat și un program de update: acea întâlnire periodică cu tine însuți în care verifici ce mai e de ajustat, ce emoții cer atenție și ce convingeri trebuie trecute la versiunea următoare.

Iar „salariul”?

Nu vine în bani, ci în ceva infinit mai valoros:

liniștea ta, claritatea ta, libertatea ta, sănătatea ta.

Vine în momentul în care simți că funcționezi pe propriul tău soft, nu pe ce ți-a fost instalat cândva.